Pagine

28 ottobre 2018

Vincent - Enzo Montano

Autoritratto Vincent Van Gogh 1887
Enzo Montano, ''Vincent''-''Vincent''

Solitar, grav, absorbit
o vreme observă câmpiile .
Surâde mângâierilor soarelui
în vântul care-l atinge
trage-în plămâni suflul firii.
Încet, ridică penelul
în înalt
contra cerului
deasupra copacilor
pe câmpuri
în vii
în parc.
Totul este adus pe pânză.
Culori frământate cu suflet
cu trup cu suferință cu singurătate cu ...

Umbrele se alungesc.
Învăluit în praf de aur,
cu pânzele sub braț
și cu caseta culorilor,
gânditor se întoarce la casa-i galbenă.

I se umple odaia
de soare, copaci, câmpii, vii și flori
de poduri de măslini de floarea-soarelui de ...


-traducere de Catalina Franco-

 ******

Solitario, serio, assorto
osserva i campi, a lungo.
Sorride alle carezze del sole
al vento che lo sfiora
insuffla nei polmoni il respiro della natura.
Lento, solleva il pennello
in alto
contro il cielo
sopra gli alberi
sui campi
nei vigneti
            nel parco.
Tutto è trasferito sulla tela.
Colori impastati con l’anima
e il corpo e sofferenza
e solitudine e…

Le ombre si allungano.
Avvolto dalla polvere d’oro,
le tele sotto il braccio
e la sua scatola dei colori,
torna pensoso alla sua casa gialla.

La sua stanza si riempie
di sole, alberi, campi, vigneti e fiori
e ponti e ulivi e girasoli e mare e…

Nessun commento:

Posta un commento